• baitmaker

Teoria H.N.V.

Actualizată în: Febr. 13

CE ESTE TEORIA HNV


Probabil ca majoritatea pescarilor au intalnit termenul HNV , fie in articolele despre nade din revistele de specialitate ,fie in descrierile aferente boiliesurilor oferite spre vanzare de producatori de nada . Nu de putine ori termenul este folosit abuziv in scop comercial.

Conceptul de HNV sau high nutritional value a aparut in UK la sfarsitul anilor 60 . Pescarul care sta in spatele sau se numeste Fred Wilton si cu toate ca multi pescari nici nu au auzit de el , Fred a fost cel care a revolutionat lumea nadelor de crap si a dat nastere boiliesului . El a avut ideea revolutionara conform careia , crapul o sa aiba in cele mai multe situatii o preferinta distincta pentru o nada care ii va asigura toate cerintele nutritionale in detrimentul altor nazi mai putin nutritive . Cu alte cuvinte , o nada formulata astfel incat sa asigure un echilibru nutritional crapului , introdusa intr-un lac intr-o cantitate suficienta , pe o perioada optima de timp, va fi recunoscuta ulterior ca sursa de hrana de catre crap si va fi preferata de acesta.

Valoarea nutritiva ridicata este data de ingredientele ce alcatuiesc mixul de baza iar restul elementelor de atractie , cum ar fi aromele, nu fac altceva decat sa puna o eticheta olfactiva care sa actioneze ca o amprenta de recunoastere .In fapt , sursa principala de atractie pe termen lung in acest caz este mixul de baza ,nu aroma.

Fred a avut succes cu nadele formulate pe baza teoriei sale dar trebuie spus ca mixurile de pe vremea aceea erau diferite fata de nadele moderne din zilele noastre .Mixurile concepute de el contineau ingrediente bogate in proteine lactice cum ar fi caseina, lactalbumina sau caseinatul de calciu .Acestea erau considerate la momentul respectiv ingredientele de baza ale boiliesurilor cu valoare nutritiva ridicata . Procentul de proteina din boiliesurile produse cu aceste ingrediente era destul de ridicat. Daca ar fi sa pescuim acum cu boiliesuri formulate pe principiile de atunci cred ca am ajunge repede la faliment avand in vedere evolutia costului pentru proteinele lactice .Pe de alta parte trebuie sa privim si contextul in care pescarii anilor 70 au formulat astfel de nade bogate in proteine lactice . .Probabil ca cea mai accesibila sursa de proteina era proteina lactica. Nu existau firme de nada , pescarul isi formula singur reteta de boilies iar accesul la ingrediente era destul de dificil . Sursele de ingrediente nu erau magazinele de profil ci producatorii pentru industria alimentara sau cei de furaje pentru animale . Pescarii erau nevoiti sa cumpere cu sacul ingredientele . Erau ani de pionierat in constructia mixurilor de boilies ,ani in care pescarii incercau sa inteleaga cerintele nutritionale ale crapului pentru a putea formula o nada cat mai eficienta.

Privind in urma ,am putea spune ca modul de constructie al nazilor HNV s-a schimbat de-a lungul timpului ,odata cu diversificarea surselor de proteina si a intelegerii faptului ca procentul mare de proteine nu este cea mai buna solutie atunci cand incerci sa formulezi o nada echilibrata din punct de vedere nutritiv . Cele mai mari probleme care apar sunt legate de capacitatea crapului de a digera boiliesuri care abunda in proteine . O mare parte din acesta proteina era irosita din moment ce nu putea fi digerata.

Alte probleme legate de folosirea proteinelor lactice in cantitati mari erau legate de faptul ca boiliesurile se acreau sau ca erau costisitoare .

Totusi proteinele lactice au ramas ingrediente foarte utile fiind folosite impreuna cu fainurile de peste in fishmealuri sau in mixuri de tip birdfood pentru a compensa valoarea proteica mai scazuta a acestora.



In prezent proteinele lactice se folosesc in combinatie cu fainuri de peste sau in mixuri birdfood

EVOLUTIA NADELOR HNV


Modul in care este privita in zilele noastre nada HNV este legat fara dubiu de studiile realizate de specialistii in acvacultura .Trebuie sa intelegem de ce anume are nevoie crapul pentru a supravietuii si a se dezvolta ca sa putem formula o nada pe baza careia sa putem aplica conceptul lui Fred . Valoarea nutritiva ridicata nu trebuie inteleasa ca o valoare proteica ridicata .O dieta echilibrata nu se poate obtine doar pe baza unui nivel ridicat de proteina.

Proteinele, carbohidratii,grasimile,fibrele,vitaminele si mineralele trebuie incluse in nada in cantitati conforme cu cerintele nutritionale ale crapului .Orice deviere majora de la aceasta regula va produce o nada care nu mai poate fi incadrata in categoria HNV. Mai mult , un boilies formulat incorect poate dauna sanatatii pestelui . Exista situatii in care crapii hraniti timp indelungat cu cantitati mari de pelete ce continea un procentaj ridicat de grasimi au decedat.

Proteinele au ramas elementul cheie in mixurile HNV deoarece sunt macronutrienti cu rol esential in functionarea organismelor .Rolul lor principal este structural ,sunt ca niste caramizi folosite la constructia celulelor, a tesuturilor si a organelor . Sunt formate la randul lor din lanturi simple sau complexe de aminoacizi .O parte din acesti aminoacizi pot fi sintetizati de organism (aminoacizii neesentiali) in timp ce aminoacizii esentiali trebuiesc extrasi din hrana.

Aminoacizii esentiali prezinta un interes special pentru constructia unui mix de boilies sau a nadelor in general . Crapul trebuie sa-i procure din natura si este dotat cu capacitatea de a-i detecta in diferite organisme pe care le consuma cat si in nada oferita de pescari.

Profilul aminoacidic al unui ingredient ne poate oferii informatii pretioase despre valoarea sa nutritiva. Exista o multime de ingrediente care contin proteine dar nu toate au un profil al aminoacizilor care sa raspunda nevoilor nutritive ale crapului datorita lipsei anumitor aminoacizi esentiali .Din acest motiv sursele vegetale de proteina sunt considerate de calitate inferioara in comparatie cu sursele de origine animala care sunt mai bogate in nutrienti de calitate.

O alta problema care se pune este legata de valoarea procentajului de proteine ce trebuie inclus in nada . Studiile stintifice vorbesc despre un nivel optim de proteina care variaza intre 30-35 procente in functie de stadiul de dezvoltare al crapului .Aceste procente se refera la proteine ce au in compozitie toti aminoacizii esentiali in cantitati optime si a caror digerabilitate este de aproximativ 80 de procente.

Carbohidratii , o alta categorie de macronutrienti reprezinta o sursa de energie pentru crap .Conform studiilor activitatea enzimatica a amilazei in tractul digestiv al pestilor este mai scazuta fata de majoritatea animalelor terestre .Amilaza este enzima care ajuta la digestia amidonului . Totusi speciile omnivore in categoria carora intra si crapul au cea mai mare activitate intestinala a amilazei deci digera mult mai bine carbohidratii.Spre exemplu lungimea intestinelor la crap este de patru ori mai mare fata de cea a pastravului fapt ce conduce la o mai buna utilizare a carbohidratilor la crap . Un nivel optim al dietei cu carbohidrati la crap se situeaza in jurul valorii de 30-40%.

Alta sursa de energie pentru crap o reprezinta lipidele . Acestea au un rol important si in formarea sau refacerea tesuturilor .Cea mai importanta clasa de lipide in nutritia pestilor o reprezinta acizii grasi polinesaturati omega3 si omega 6. Se estimeaza ca un procent de 1% din fiecare din acesti acizi grasi in dieta conduce la cea mai buna rata de crestere in cazul puietului de crap.

Vitaminlele sunt micronutrienti cu rol catalitic . .Lipsa anumitor vitamine creeaza deficiente in functionarea organismului crapului .Spre exemplu deficitul de vitamina A duce la un ritm de crestere incetinit , depigmentarea pielii, anorexie in timp ce deficitul de vitamina E afecteaza rinichiul si pancreasul crapului si poate duce la distrofie musculara . Crapul are nevoie de doua vitamine liposolubile si opt vitamine hidrosolubile pentru a functiona in parametrii normali . Sunt multi factori care pot influenta cerintele de vitamine la un moment dat. Spre exemplu crapii juvenili nu au nevoie de vitamina C aceasta fiind sintetizata de organism spre deosebire de crapii adulti . In nada pentru crap o soluite optima este folosirea unor premixuri de vitamine pentru a putea acoperii un spectru mai larg de vitamine.

Dintre minerale necesare in dieta crapului fosforul este cel mai important . Cerinta de fosfor este mult mai mare in raport cu celelalte minerale : fier , magneziu ,zinc , cupru sau cobalt .

Concluzionand am putea spune ca o nada HNV necesita o abordare precisa , apropiata de metoda stiintifica . Acest lucru implica o buna cunoastere a ingredientelor folosite ,a valorii lor nutritive precum a rolului mecanic in mixul de boilies . Desigur ca mai sunt si alte aspecte care trebuie luate in considerare pentru o nada de success dar de baza ramane combinatia optima a ingredientelor asfel incat sa obtinem in primul rand o valoare nutitionala adecvata.




DE LA TEORIE LA PRACTICA


Revenind la modul de aplicare a teoriei lui Fred , cred ca exista o neintelegere a principiului in randul unor pescari . Multi se astepta ca o astfel de nada sa iasa in evidenta chiar de la prima partida de pescuit, eventual sa surclaseze toate celelalte boiliesuri . Practic exista asteptari pe termen scurt insa lucrurile nu functioneaza asa . Se vorbeste mult de principiul recunoasterii nutritive ca si cum crapul o sa aprecieze instant valoarea nutritionala . Ma indoiesc ca acest lucru se intampla in realitate . Crapul poate detecta anumite elemente ce transmit semnale de hrana intr-un boilies HNV dar nu cred ca isi da seama imediat ca acesta este mult mai echilibrat in raport cu alte nade oricat de dezvoltat ar fi instinctual sau natural . Acest lucru se intampla de-a lungul timpului . Cu cat este folosit mai des, cu atat un boilies HNV devine mai eficient pe o apa .Efectul poate fi observat pe parcursul unuia sau a mai multor sezoane de pescuit . O nada slab nutritiva dar bogata in atractanti va produce un efect invers , va deveni mai putin eficienta pe masura trecerii timpului . Din acest motiv se spune despre HNV-uri in general ca sunt nazi de cursa lunga in timp ce mixurile de atractie au o viata scurta.

Nu trebuie insa sa se inteleaga ca un boilies HNV are un start intarziat. El functioneaza de la prima partida, numai ca ,spre deosebire de boiliesurile care se bazeaza doar pe atractie , ajunge sa fie preferat ca sursa de hrana dupa nadiri repetate.Nadele echilibrate din punct de vedere nutritional sunt cele mai potrivite atunci cand pescuim constant pe o apa de-a lungul unui sezon si vrem sa obtinem rezultate relevante . Totusi anumite situatii pot fii nuantate. Lacurile suprapopulate cu resurse naturale de hrana insuficiente nu sunt cele mai indicate pentru o astfel de abordare.In acest caz crapii se afla intr-o competitie permanenta pentru hrana fiind tentati sa culeaga aproape orice de pe substrat , nefiind pusi in situatia de a alege . Nu spun ca nu se poate impune un boilies HNV pe astfel de ape dar ar necesita cantitati impresionante de nada si nu cred ca se justifica un astfel de efort .

Prenadirile si nadirile constante de-a lungul unui sezon pe acelasi lac pot aduce rezultate spectaculoase . Problema principala este legata de costul unei asftel de campanii de nadire . Nadele HNV nu sunt chiar ieftine . Ingredientele care aduc un aport nutritional ridicat sunt si cele mai scumpe . Proteinele de calitate , adica cele care au un profil de aminoacizi complet , indiferent ca sunt lactice sau provin din fainurile de peste sunt costisitoare . Pretul relativ scazut al mixurilor de atractie fac ca ele sa fie preferate de majoritatea pescarilor si sa se regaseaca in portofoliul multor companii de nada. Mixurile de atractie contin un procent mare de ingrediente ieftine de volum cum ar fi soia si semolina cu un adaos consistent de arome , acestea din urma fiind principala sursa de atractie .Sursa de atractie dispare pe masura ce aromele se spala in apa. Pe de alta parte un boilies HNV va continua sa emita semnale nutritive datorita ingredientelor bogate in aminoacizi , semnale care se regasesc si in hrana naturala . Aceasta diferenta nu se poate insa constata in partide scurte de pescuit pe ape suprapopulate.

In afara situatiei in care ne producem nada singuri , de unde stim ca boiliesul cumparat este nutritiv sau nu? Nu stim , trebuie sa avem incredere in producator . Pretul de piata ridicat al unui boilies nu este un indicator din care sa ne dam seama daca este bogat sau slab nutritiv. Producatorul poate stabili un pret ridicat fara sa ofere nimic in schimb …,poate doar descrieri pompoase . De multe ori reclama este cea care vinde si cum testele se fac de obicei pe ape suprapopulate ,rezultatele sunt mai putin relevante . Un lucru este insa foarte clar , un boilies foarte ieftin nu poate fi un boilies cu profil nutritional complex .Optiunea de a pescuii cu boiliesuri de atractie sau nutritive tine de stilul si convingerile fiecaruia cat si de specificul apelor abordate . In fond nu exista o nada care sa fie general valabila pentru toate situatiile.


461 afișare

© Copyright Baitmaker 2019. All Rights Reserved.